ELANTRIS – Brandon Sanderson

Privind ELANTRIS, am probleme serioase. Adică cum, o carte de genul ăsta – cei drept, e destul de groasă, atât de groasă că au ieşit paginile din cotor – pune în pericol CÂNTEC DE GHEAŢĂ ŞI FOC? Sunt pe deplin încredinţată că, dacă ar fi continuat Sanderson seria cu încă cel mult trei volume, în stilul şi suspansul cu care m-am obișnuit, atunci, în mod sigur, CÂNTEC DE GHEAŢĂ ŞI FOC ar fi fost detronat din mintea mea. Absolut.

A fost atât de frumoasă încât am stat câteva minute după ce am terminat-o în stare de şoc. „Cum? Atât?? Cât de genial!”.

Acţiunea are loc pe trei planuri diferite: cel al prinţului Raoden, al prinţesei Sarene şi al gyornului Hrathen, cele trei pliindu-se spre final. Totul se învârte în jurul celor două religii principale – Shu-Dereth şi Shu-Korath – care stau la baza faptelor personajelor, destul de bine conturate, astfel încât, conform religiei pe care o urmează, înţelegi de ce fac una sau alta. Romanul este plin de răsturnări de situaţie, intrigi politice, cele pe care le întâlneşti de obicei la Curte şi un suspans din care te poţi smulge destul de greu.

ELANTRIS începe cu blestemul lui Raoden, prinţul Arelonului. Acesta se trezeşte într-o dimineaţă cu pete întunecate pe piele şi o poftă de mâncare neobişnuită şi este trimis imediat în Elantris, oraşul decăzut al foştilor zei. Se numea Shaod, procesul prin care cei aleşi se Transformau peste noapte în zei cu părul de un alb scânteietor şi pielea de un argintiu metalic, ceva ca elfii lui Tolkien. Se spunea că erau nemuritori, că se vindecau incredibil de repede şi că foloseau magia cu ajutorul Aonilor, semne care conţineau o putere neobişnuită, izvorâtă din Dor, care era însăşi energia. Dar în urmă cu zece ani ceva se întâmplase şi oraşul zeilor căzuse, transformându-şi locuitorii în fiinţe fără apărare, cărora nu le bătea inima, blestemate să suporte durerea fizică încontinuu, până cedau. Noul proces fusese numit Raod şi de atunci, toţi elantrienii erau consideraţi blestemaţi, fiind închişi în oraş şi ocoliţi.

Prinţesa Sarene a regatului Teod, logodită a doua oară în viaţa ei, de data aceasta cu prinţul Raoden, vine în Arelon înainte de termenul stabilit pentru căsătorie şi află de soarta lui Raoden, deşi i se spune că acesta a murit. Intră de la început în conflict cu tatăl lui Raoden, regele Iadon şi cu preotul Shu-Derethi Hrathen şi, neplăcându-l nici pe unul nici pe altul hotărăşte să îşi creeze un grup şi să dejoace planurile lui Hrathen, supraveghindu-l atent pe Iadon. Cu ajutorul unchiului ei Kiin şi a cunoştinţelor acestuia, reuşeşte să îşi câştige respectul printre nobilii importanţi şi să continue ceea ce Raoden lăsase în urmă.

Între timp, gyornul Hrathen este însărcinat cu o misiune foarte importantă: convertirea întregului regat Arelon în trei luni, înainte ca trupele Fjordenului să invadeze Arelonul şi Teodul singurele în care se mai practica încă religia Shu-Tereth.

Raoden îşi găseşte în Elantris un prieten şi încearcă să-şi creeze propria bandă, încercând să suporte durerea provocată de fiecare rană pe care o primeşte, carnea lui de elantrian nevindecându-se niciodată. Învaţă arta AonDor-ului şi încearcă să unească cele trei bande din Elantris sub acelaşi ţel, dar toate lucrurile iau o întorsătură neaşteptată, când Sarene, soţia lui, intră în oraşul blestemat.

Deşi Brandon Sanderson a exagerat puţin cu răsturnările de situaţie şi au existat câteva lucruri cam trase de coadă, ELANTRIS, apărută mai întâi în 2005 la editura Tor Books şi apoi în 2007 la Tritonic, te ţine în suspans, o carte minunată pe care cu adevărat nu o poţi lăsa din mână.

Titlul Românesc: Elantris
Titlul original: Elantris
Autor: Brandon Sanderson
Editura Românească: Tritonic
Editura originală: Tor Books
Traducător: Cristina Ispas

De acum înainte voi posta şi melodiile pe care le-am ascultat în timp ce citeam cărţile, melodii care îmi vor aminti de ele


Lordi – Hard Rock Hallelujah!

Update: Tot dând aşa pe bloguri şi cercetând, reflectând şi urmând exemple, m-am hotărât să aplic:

+ + + + + – pentru Super-extra-mega-book.
+ + + + – pentru Încă puţină sudoare şi ar fi fost perfect.
+ + + – pentru Nu-i de lepădat.
+ + – pentru Cred că mi-am pierdut timpul.
+ – pentru Mi-am pierdut cu adevărat timpul.

ELANTRIS – Brandon Sanderson, încununată cu + + + +

Anunțuri

5 răspunsuri to “ELANTRIS – Brandon Sanderson”

  1. Poate o sa citesc Elantris :D.

    Si eu asociez de multe ori cartile cu melodii.

    Cand intrii pe mess, da-mi un buzz, tre sa-ti trimit ceva.

  2. Am citit Elantris si am ramas impresionat de acest Fantasy (prima carte de la Sanderson), imi poate sugera si mie o alta carte tot in stilul lui Elantris.
    Astept un raspuns, nu ma grabesc 🙂 .
    Multumesc !

    • carte strict în stilul lui Elantris… nu, dar îți dau ce se aseamănă măcar de la depărtare și ce îmi place mie 😀

      Începând evident cu Cântec de Gheață și Foc de George R.R. Martin de la Nemira.
      Ai putea încerca Roata timpului de Robert Jordan de la RAO. Primele trei volume (care-s imense) mi-au plăcut mult, dar l-am lăsat pe al patrulea nu neapărat din plictiseală, ci pentru că a apărut ceva așteptat de mult și nu mai puteam aștepta.
      Apoi Ucenicul asasinului de Robin Hoob tot de la Nemira.
      Blestemul nobilului Foul de Stephen Donaldson tot de la Nemira.
      Cronicile din Amber de Roger Zelazny de la Tritonic, cel puțin primele cinci sunt superbe.

      Dacă îmi mai vin idei, mai spun.

  3. Multumesc, raman dator !

  4. The Way of Kings tot de la Brandon Sanderson. E inceputul unei serii si mie mi s-a parut chiar mai buna decat Elantris

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: