Noaptea Sfântului Bartolomeu, 23-24 august 1572 și încă ceva

Am așteptat momentul în care voi scrie pe blog despre acest eveniment timp de două luni, de când am observat că, YEY!, se apropie 24 august.

Ce a fost pe 24 august 1572?? Noaptea Sfântului Bartolomeu. Sau, mă rog, primul meu contact cu istoria Franței, o, minunată țară!

Și dacă tot suntem aici, voi povesti nu numai despre Noaptea Sfântului Bartolomeu, cât și despre Franța secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea.

În timpul asupra căruia mă concentrez, rege al Franței era Charles al IX-lea, al doilea fiu al Caterinei de Medici și Henric al II-lea, penultimul rege din dinastia de Valois. Înaintea lui a fost Francois II, care a murit la doi ani după ce a devenit rege și la un an după ce s-a căsătorit cu Maria Stuart – după ce s-a întors în Anglia a fost decapitată de Elisabeta I, verișoara ei. Înaintea lui, Henric al II-lea, ucis într-un turnir.

Franța anului 1572 era sfâșiată de ambiții și conspirații, pe de o parte Caterina de Medici, catolică, iar pe cealaltă parte hughenoţii, conduşi de regina Navarei, Jeanne d’Albert. Caterina de Medici vedea în hughenoți o amenințare la coroana sa, astfel încât o asasinează pe Jeanne d’Albert pe 9 iunie. Moștenitor era Henric de Bearn, viitorul Henric al IV-lea, care avea pretenții serioase la tron, astfel încât Caterina se vede cu o altă amenințare pe cap.

Complotând cu ducele de Guise – în alte condiții ar fi fost dușmani – pun la cale masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu, care avea să se soldeze cu aproximativ 500.000 de morți pe tot întinsul teritoriu francez.

Dacă stăm să ne gândim, bietul Charles nu avea o prea mare vină. Influențat de mama sa care adeseori lua decizi importante în locul lui, dar fără să îl consulte, nu a fost conștient de adevărata amploare a evenimentului. Mai ales că, după zilele în care crimele s-au ținut lanț, hughenoții rămași au fugit în Germania care, conștientă de valoarea lor, i-a primit cu brațele deschise.

Un alt cap al protestanților, pe lângă regina decedată, era Gaspard de Coligny. După o încercare nereușită a lui Maurevert, omul ducelui de Guise, de pe 22 august 1572, Coligny este asasinat printre primii, două zile mai târziu.

Până la urmă, motivul religios, eterna luptă dintre protestanți și catolici nu a fost decât de suprafață. Caterina voia să curețe regatul de orice amenințare, regat pe care avea să îl ofere în 1574 fiului ei preaiubit, viitorul Henric al III-lea. Charles avea să moară pe 30 mai 1574, otrăvit cu arsenic. Imediat după aflarea veștii, Henric, regele Poloniei va da fuga-fuga să își primească tronul. Va fi, la rândul său, asasinat de călugărul Jacques Clement și va lăsa cu limbă de moarte tronul lui Henric al IV-lea, fiul lui Jeanne d’Albert, cu care ne-am mai întâlnit mai sus.

Poporul nu acceptă un rege protestant – auzi la ei! –, astfel încât Henric este nevoit să se convertească și o va face pe 15 septembrie 1594, între orele 7-8 seara. ” Paris vaut bien une messe” –  ”Parisul merita o liturghie”.

Pe 13 aprilie 1598 dă Edictul din Nantes prin care sunt acordate drepturi egale protestanților. Dar răul a fost deja făcut. Va fi anulat de nepotul său, Ludovic al XIV-lea.

Joi, pe 13 mai 1610 Maria de Medici preia regența. Întâmplător, pe 14 mai 1610, după doar două zile, între 4-5 după-amiaza, Henric al IV-lea este asasinat de Francois Ravaillac.

Urmează Ludovic al XIII-lea… Ludovic al XIV-lea – mare parte din vină pentru Revoluția franceză, el o poartă –, Ludovic XV-lea și, în sfârșit, Ludovic al XVI-lea :(, victimă a revoluției.

P.S. – aș fi vrut să bag articolul la miezul nopții, dar atunci voi viziona Borgia:X

Anunțuri

9 răspunsuri to “Noaptea Sfântului Bartolomeu, 23-24 august 1572 și încă ceva”

  1. magykhurin Says:

    Hmmm… am ajuns destul de repede la Revolutia Franceza… ma mir ca nu ai pomenit si de Napoleon… oricum. Borgia, filmul, e grozav!!! Chiar super pentru un film istoric! Ms Silvanna! Cea mai buna recomandare primita luna aceasta!

    • am vrut să mă opresc la Ludovic al XVI-lea:D Îți dai seama că m-am gândit și la Napoleon, și la ceilalți, dar parcă s-a rupt ceva după 1815…

      • magykhurin Says:

        S-a rupt ceva, intr-adevar… monarhia poate. Bine, a mai continuat putin, dar cu o forta mult mai slaba! Si poate ca si puterea Frantei, care dupa cel de-al doilea antihrist (Napoleon, desi nu sunt deloc de acord cu afirmatia asta) a decazut, revenind la granitele mai vechi… poate si instalarea democratiei. Ai dreptate, ar fi multe de spus!

      • Napoleon nu a fost un anticriiiiist!!! El a fost… mare 😀

  2. Foarte bun articolul si foarte sugestiv; o mica completare am de facut. Henric al IV-lea, capul dinastiei de Bourbon, avea drepturi legitime la tronul Frantei (in 1572), conform legii salice (tronul se transmite mostenitorilor de sex masculin). Conditia era ca atat Francisc al II-lea, cat si Henric al III-lea sa nu aiba niciun mostenitor de sex masculin…ceea ce s-a si intamplat. Henric al IV-lea era in acel an mostenitorul doar a regatului Navarrei (un regat foarte mic, invecinat cu Franta, care a fost pana la urma alipit Frantei).

  3. Free to think Says:

    :O nu am auzit de acest film… acus il scot…

  4. Flori 22 Says:

    Eu nu am auzit de filmul acesta…nu stiu de ce … dar am citit cartea Epopeea Dragostei de Michel Zevaco (un mare scriitor) unde Noaptea Sfantului Bartolomeu este descrisa in detaliu ( fiecare casa de hughenot arsa , fiecare om de acolo ucis ,mii de urlete , de strigate de disperare ) INFIORATOR! Parca si acum vad acele randuri ale cartii in care autorul ne arata prin cuvinte acele imagini infioratoare ,si parca vad fumul de pusca si aud strigate…Intr-adevar o noapte teribila!!!

    Felicitari pentru articol … foarte bun si interesant pentru cei care nu au auzit niciodata de Noaptea Sfantului Bartolomeu.

  5. Laura Says:

    vezi ca ai anumite greseli… ti-ai scris articolul doar pe baza filmelor si a cartii de Alexandre Dumas (Regina Margot), dar istoria e un pic altfel. Francisc al II-lea domneste doar un an, iar casatoria cu Mary Stuart are loc inainte ca acesta sa fie incoronat. In carte si film, Carol al IX-lea moare otravit cu arsenit, dar este arhicunoscut faptul ca motivul real al mortii sale este pleurezia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: