ORAȘUL BÂNTUIT de Stephen King

Când citiți IT nu vă așteptați la ceva atât de scarry încât să vă înghețe sângele în vine de groază sau să nu mai puteți dormi noaptea, chiar dacă eu mi-am petrecut câteva seri gândindu-mă la cele citite. Dar a cere un roman horror și apoi a strâmba din buze după ORAȘUL BÂNTUIT mi se pare imposibil…

Ideea de bază, ca în aproape toate celelalte romane ale lui Stephen King este lupta Binelui cu Răul, dar stilul lui diferă de oricare altul pe care l-am încercat. Pur și simplu are ceva care te face să mai încerci o carte de-a lui, și încă una, și încă una – și nu glumesc. Dar să revenim la IT.

ORAȘUL BÂNTUIT se desfășoară pe două planuri. Primul este povestea celor șapte personaje principale – Bill Denbrough, bâlbâitul, Richie Tozier, ochelaristul, Eddie Kaspbrak, astmaticul, Ben Hanscom, obezul, Beverly Marsh, fata, Mike Hanlon, negrul și Stan Uris, evreul – copii, iar al doilea se petrece peste 27 de ani, cu aceleași personaje, de data aceasta adulți. Cele două planuri se învârt în jurul unui mister care o să aibă nevoie de ceva pagini să fie descoperit.

Intriga este constituită de dispariția locuitorilor din orășelul Derry, Maine, majoritatea fiind copii – unii sunt găsiți morți, alții nu mai sunt găsiți deloc. Noul ciclu este deschis de moartea fratelui mai mic al lui Bill, George Denbrough.

Numărul morților crește odată la 27 de ani, fiecare ciclu terminându-se cu un masacru. Deși statistic morțile sunt mult mai numeroase ca în marile orașe precum Chicago sau New York, presa este ținută deoparte și nimeni nu își dă seama de aceasta. Vinovat de acest lucru este Monstrul, o prezență malefică venită din cosmos cu multe milioane de ani în urmă, care poate lua diverse forme când se înfățișează, fiecare dintre personaje văzându-l altfel: mumie, vampir, lepros, păianjen sau un ochi mare, dar de cele mai multe ori luând forma unui clovn, Pennywise sau Bob Gray.

Ceea ce te face să exclami WOW-ul de la sfârșit abia dacă este influențat de ritmul bătăilor inimii la părțile de speriat. Uimitor la IT este evoluția celor șapte personaje aflate în pragul pubertății, istoria lor, felul cum s-au întâlnit și prietenia dintre ele. Pentru că IT este un roman de copilărie și prietenie. Capitolele sunt pline de umor și personajele sunt credibile. Fiecare este luat deoparte și analizat, întors pe toate părțile, disecat, prezentat cum numai Stephen King știe și până și personajele negative precum bătăușul Henry Bowers și prietenii lui, Victor Criss și Belch Huggins, au parte de același tratament. Mare parte din IT este format din povestea personajelor.

Cei șapte copii se unesc și formează un club condus de Bill, Clubul Păguboșilor, care este de fapt rezistența împotriva Monstrului care trăiește în și sub Derry.

Al doilea plan, cel al adulților, începe cu un telefon de la Mike Hanlon și cu noul ciclu de morți, iar cele șase personaje – șase de data aceasta, veți vedea de ce – sunt nevoite să o ia de la capăt, să termine ceea ce nu terminaseră în urmă cu 27 de ani. Se reunesc în Derry și caută să își amintească lucrurile uitate, pentru a ști cum să îl învingă de data aceasta definitiv pe Monstru.

La sfârșit am înțeles de ce Stephen King a spus că IT este „suma a tot ce am făcut și am învățat în viața mea”.

Titlul Românesc: Orașul bântuIT
Titlul original: It
Autor: Stephen King
Editura Românească: Nemira
Editura originală: Viking Press
Traducător: Mihnea Columbeanu
Notă: + + + + și trei sferturi din 5
Melodii: Blood red sandman – Lordi; Death wait’s in paradise

Thanks Iora for books :D.

P.S. – Mi-a plăcut de Pennywise.

Anunțuri

5 răspunsuri to “ORAȘUL BÂNTUIT de Stephen King”

  1. magykhurin Says:

    Wow, ce recenzie! ++++ SI TREI SFERTURI?!! Cartea asta trebuie sa fie super! De fat dupa cum suna, sunt sigur. Si de cand asteptam eu sa faci recenzia asta. In sfarrsit! Dar am meritat asteptarea. O recenzie de cinci stele!

  2. Cu placere! Mai am putin si termin si eu prima carte impartita in doua mari volume ASOFAI si promit ca fac recenzie ! Dupa care ma gandesc cu ce sa incep Orasul bantuIT sau sa termin seria ASOIAF! Cred ca o sa termin seria pentru ca imi place prea mult .. Din pacate nu prea am avut timp sa citesc , dar se face se face !

    • uuuuu, îți place, îți place. Nu-i așa că am avut dreptate :D? Poate că acum nu spui – încă – că este cea mai genială carte/serie pe care ai citit-o, pentru că nici eu nu am spus asta când am terminat Urzeala. De-abia după o lună-două după ce am digerat-o m-am trezit de dimineață și am exclamat – „Urzeala tronurilor este divinăăăă!” Ei, exagerez, dar îmi amintesc că așteptam a doua carte cu sufletul la gură. Eram la Unirii, eram cu mama și mă gândeam la Jaime 😀

      Ooo, să vezi cum se termină. Ultimul capitol cu Dany, ultima pagină chiar, ultimele rânduri chiar. Să nu te prind că te uiți acum!!! NU!

  3. Mno, pe mine King nu m-a speriat niciodata. Sunt altii mult mai buni la capitolul asta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: