Despre Dostoievski dintr-un punct de vedere și despre asoiaf

Am citit doar Crimă și pedeapsă și primul volum din Idiotul.

De ce îmi place Dostoievski:
a) are unele descrieri foarte frumoase (iar în minte îmi stă cea din Idiotul, cu execuția unui condamnat la moarte)
b) mă face să mă enervez din pricina comportamentului și mentalității unelor personaje
c) este Dostoievski și deși asta nu ar trebui să mă influențeze, citești altfel o carte atunci când știi că este scrisă de un titan

De ce nu îmi place Dostoievski:
a) oamenii NU vorbesc două pagini. Oamenii nu vorbesc două pagini fără să fie întrerupți. Oamenii nu vorbesc în felul acesta. Probabil că oamenii VORBEAU în felul acesta, deși nici pe asta nu o cred.
b) Shauki – pe care din lipsă de alte surse îl cred și în plus văd și eu asta – a spus că Dostoievski a scris atât de mult pentru că pe vremea lui era plătit numărul de pagini. Nu vreau să citesc unde este și cum arată casa unuia, mai ales când s-a întâmplat să mă lași într-un oarecare suspans.

Nu știu unde anume să pun asta, în prima categorie sau în a doua. Faptul că mă gândesc la ceva, chiar dacă în sinea lui e rău, atunci înseamnă că a avut ecou în mintea mea, ceea ce e mai bine decât dacă nu ar fi avut. Raskolnikov a fost bătut în cap să se întoarcă la locul crimei și mai apoi să o și asculte pe Sonia să se autodenunțe. Prințul Mîșkin e prea naiv. Nu s-a născut când trebuia.

Dar problema principală pe care o am în legătură cu acest scriitor este influența lui asupra personajelor. Și, din nou, oamenii nu vorbesc așa. Acum dialogurile sunt mai scurte și cuprinzătoare, da, atunci erau alte vremuri, oamenii aveau mai mult timp. Și mă gândesc la numărul de pagini…

 

Acum, altă mâncare de pește. Nu pot să cred că azi am văzut două! persoane citind Cântec de Gheață și Foc 😀 Primul, un bărbat, citea Festinul ciorilor, probabil că prima carte. S-a întâmplat să am Urzeala 2 la mine așa că am deschis-o și am început și eu. Iar a doua era o femeie și mai avea câteva pagini și termina capitolul cu Nunta Roșie… M-am așezat în fața ei și am fost atentă la expresia feței, naiva de mine, dar nu am observat nicio schimbare 😐

Anunțuri

9 răspunsuri to “Despre Dostoievski dintr-un punct de vedere și despre asoiaf”

  1. Eu am vazut ieri prima persoana citind asoiaf in metrou in engleza… game of thrones… (ah, abia astept sa iasa serialul de la hbo)

  2. Pe mine m-a ucis jumatate din primul volum din „Idiotul”! Nu mai pun mana pe Dostoievski niciodata… glumeam, cred ca o sa incerc iar, ca, de, sunt incapaţânat! 😀

    • ieri noapte am terminat ultimele 12 pagini pe care le mai aveam din Idiotul – primul volum – și nu pot să îți spun cât de ușurată m-am simțit. Eu nu o să încerc a doua carte mult timp de-acum încolo.

      • De ce? 😀

      • pentru că nu îmi place. O avea 3 puncte în plus și două în minus, dar alea în minus sunt babane, tată. Universul lui D nu mă atrage, nu e o ieșire dintr-o lume și intrarea într-o altă lume, ci doar schimbarea meridianului.

      • :))) Wow, deci la o prima vedere, din articolul asta reiese ca tu de fapt il placi pe Dosto! 😀
        Asta ziceam si eu – de ce e considerat nenea asta titan? Ce a adus el nou? Subiectele tratate de el (niste subiecte expirate) in carte sunt telenovele combinate cu ceva semi-thrillere… Nimic interesant, nimic care sa-l transforme in ceva inedit.

  3. Buna.Ai primit un premiu din partea blog-ului http://www.mikaella15.wordpress.com.Mai multe detalii acolo.Felicitari!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: